Probabil o sa credeti ca am luat-o razna cu spanacul asta, dar mie-mi place, dom’ne. Iar de cand am descoperit noi metode de a-l gati, il vanez prin piata inca de cand apare, uneori la un pret ridicat. Dar atunci cand vrei sa mananci chestii care-ti plac, parca nu te mai uiti asa atent la portofel, nu? Ideea de baza a tartei am preluat-o de la Ileana, dar am ajustat-o pe placul meu, marind considerabil cantitatea de branza si diversitatea ei. De data numarul  magic s-a oprit la 3. Data viitoare… cine stie?

Ingrediente pentru aluat:

180 g făină

90 g unt rece, taiat cubulete

un ou

putin cimbru uscat

un praf de sare

Ingrediente pentru umplutura:

400 g spanac proaspat

300 g amestec branzeturi (eu am folosit telemea de vaca, telemea de capra si cascaval)

3-4 fire ceapa verde

un cubulet de unt

ulei

2 oua

Incepeti cu aluatul, incorporand treptat untul rece in amestecul de faina, cimbru si sare. La sfarsit, adaugati si oul si framantati pana obtineti o bila de aluat moale. Aici puteti proceda in doua feluri: ori il intindeti direct pe tava, ori il impachetati in folie de plastic si il dati la frigider pentru minim o ora.

In timpul asta va puteti apuca de spanac. Pe care il spalati bine de tot de pamant, ii taiati cozile si il opariti cateva secunde intr-o oala cu apa clocotita. (Sfat: Puteti pune in oala direct apa calda de la robinet pentru a micsora timpul de pregatire). Scoateti spanacul din oala si lasati-l sa se raceasca. Cand s-a racit, stoarceti-l cat de bine puteti si apoi tocati-l marunt.

Radeti branzeturile intr-un bol mare, apoi tocati marunt ceapa verde. Incalziti putin ulei intr-o tigaie de teflon. Cand uleiul s-a incalzit, topiti si cubuletul de unt, dupa care rumeniti usor ceapa verde. Dupa cateva minute, puneti in tigaie si spanacul, amestecati-le bine si stingeti focul.

Puneti amestecul din tigaie peste branzeturile rase si spargeti deasupra si cele doua oua. Amestecati bine compozitia.

Scoateti coca din frigider si intindeti-o in strat subtire. Puneti-o in tava de tarta, dati-i cateva gauri cu o furculita si coaceti-o “blind” la 160 de grade pentru maxim 15 minute. Lasati apoi aluatul sa se raceasca, dupa care turnati compozitia in tava. Dati din nou tava la cuptorul incins la 180 de grade pentru 40 de minute.

Scoateti tarta din cuptor si lasati-o sa se raceasca. O puteti servi simpla sau alaturi de putina carne de pui sau de curcan.

Pofta buna!

Propun astazi spre dezvaluire o noua fila “Din confesiunile unui mancator de spanac” (partea a II-a).

Inainte de toate, se cade sa fac o marturisire (ca sa nu zic spovedanie): anul asta nu am tinut post. Am incercat insa sa mananc cat mai putina carne si cat mai multe legume, verdeturi si fructe pentru a ma bucura de masa de Paste si bunatatile ce o vor impodobi.

Luni seara am pregatit reteta asta si am fost impresionat de gustul bogat si de texturile care se dezvaluie una cate una. Ar merita incercata macar o data de fiecare dintre voi sau de cei care tin post.

Aveti nevoie de:

300 g orez salbatic

1-2 fire de ceapa verde (doar tulpinile)

doua maini de spanac proaspat, bine spalat si scurs

10 ciuperci proaspete, curatate bine de pamant

cateva rosii cherry

o mana de alune de padure crude

ulei de masline extravirgin

otet balsamic

suc de lamaie

Gatiti orezul al dente intr-o oala cu apa si sare, conform instructiunilor de pe ambalaj. In timpul asta, taiati tulpinile de ceapa, rosiile cherry (in sferturi), ciupercile si spanacul. Cand orezul este fiert, lasati-l sa se raceasca complet, apoi amestecati-l cu celelalte ingrediente. Adaugati sare, piper, putin ulei de masline, otet balsamic si potriviti de gust cu putina zeama de lamaie.

Pofta buna!

Sau “Din confesiunile unui mancator de spanac” (partea I-a).

Sunt genul de om caruia nu-i plac amestecurile ciudate in mancare si aici ma refer in principal la gusturi. Ca sa fiu mai exact, am o oarecare retinere cand am in fata un preparat care stiu ca este un fel principal, dar contine ingrediente dulci, fructe etc. Stiu, toata treaba mi se trage de la parinti, care nu m-au obisnuit cu mancaruri de genul asta sau care, probabil, nu au avut curajul necesar sa incerce asa ceva. Ce e mai important este ca incerc insa sa trec peste aceasta lipsa de experienta d.p.d.v. culinar si sa-mi cultiv gustul si pentru chestii mai “exotice”, daca mi se permite exprimarea asta.

Ieri, in timp ce cautam niste retete de salate pe baza de spanac, am fost atras de o reteta a lui Radu Popovici, guru-ul condimenteleor de pe la noi si posesor unui blog de-a dreptul impresionant prin multitudinea de retete din bucatariile lumii prezentate cat se poate de profesionist. Desi am zarit si pere printre ingrediente, nu am avut nici o retinere in a alege reteta ca fiind cina noastra din seara respectiva.

Am facut cateva cumparaturi minime (lamaie, pere) si m-am pus pe treaba. Ingredientele au fost urmatoarele (cantitatile difera fata de cele de pe site-ul lui Radu doar pentru ca ne era foarte foame):

2 maini de frunze de spanac, bine spalate si scurse

50 g miez de nuca

o para cu coaja, curatata de cotor si taiata felii

80 g branza telemea de capra sau de oaie, taiata cubulete

4 linguri suc de lamaie

6 linguri de ulei de masline

o lingurita de zahar

2 lingurite de mustar iute (eu am folosit un amestec de Dijon si mustar clasic)

sare, piper

Am prajit nucile 2-3 minute intr-o tigaie pana s-au rumenit, amestecand continuu ca sa nu se arda. Am luat tigaia de pe foc si am pus nucile deoparte, sa se raceasca.

Am taiat para in felii subtiri si am stropit feliile cu o lingura de zeama de lamaie ca sa nu se oxideze. Am trecut apoi la prepararea vinegretei: am amestecat intr-un borcan restul de zeama de lamaie cu uleiul de masline, mustarul, zaharul si am potrivit de sare si piper. Am pus apoi capacul si am scuturat bine borcanul pana am obtinut o emulsie.

Am combinat intr-un bol toate ingredientele, apoi am turnat vinegreta peste ingrediente si am amestecat usor.

Concluzia? Ma declar profund multumit de incercarea mea si consider aceasta lectie un succes.

Pofta buna si voua!