Tarta cu ricotta, zmeura si fulgi de migdale

A venit vara si o data cu ea pietele sunt invadate de fructe de padure: afine, zmeura, mure, coacaze. Si chiar daca atmosfera nu va-mbie la aprinsul cuptorului, faceti o exceptie.

Ce-mi place la reteta asta e ca e foarte aerata, foarte pufoasa. Nu e foarte dulce, iar zmeura aduce putina aciditate, acel „zing”. Daca nu va displace, puteti incerca sa adaugati si coaja de la jumatate de lamaie. Nu are cum sa strice.

01

120 g unt, la temperatura camerei

120 g zahar (de preferat brun)

semintele de la o pastaie de vanilie

2 oua

200 g ricotta

o lingurita praf de copt

150 g migdale macinate fin

100-120 g zmeura proaspata

50 g fulgi de migdale

02

Incalziti cuptorul la 180 de grade.

Amestecati faina de migdale cu praful de copt si dati-le deoparte.

Cu un mixer bateti untul cu zaharul si semintele de vanilie pana obtineti un amestec usor galbui si pufos. Incorporati ouale unul cate unul, mixand bine dupa fiecare. Reduceti viteza mixerului la minim si puneti ricotta peste compozitia din bol. Amestecati-o usor pana e incorporata complet.

Adaugati faina de migdale macinate treptat, pana obtineti o compozitie omogena.

Turnati amestecul intr-o tava cu margini detasabile. Presarati deasupra 2/3 din zmeura si fulgi de migdale. Acoperiti tava cu o folie de aluminiu si dati-o la cuptor pentru aprox. 50-60 de minute. In ultimele 10 minute inlaturati folia de aluminiu, ca tarta sa se rumeneasca usor si deasupra.

03

Odata coapta, lasati tarta sa se raceasca complet si decorati-o cu restul de zmeura si fulgi de migdale. Serviti-o simpla sau alaturi de putina inghetata.

04

Pofta buna!

Gogosele cu ricotta si crema de portocale

Acum doua saptamani primesc un telefon: „Salut, Mihai, sunt Marius Tudosiei. Ai vrea sa vii sa ne facem un pic de cap prin bucatarie si sa tragem o filmare pentru Sanatatea in bucate?” In gandul meu: „Daca as vrea?” Accept pe loc, in doi timpi si trei miscari si ne dam la vorbe. Ca Marius le are cu vorbele, nene. Nu degeaba are atatia clienti la bacanie, cei mai multi dintre ei deja prieteni. Are omul asta asa o carisma, asa o vorba dulce cum rar am mai intalnit. E spirt in bucatarie (nu, nu e inca maestru :), desi i s-a spus asa), are fler, stie sa sa improvizeze, pe scurt – stie sa gateasca. Si stie bine de tot.

Asa ca ne-am intalnit si ne-am jucat in bucatarie – am gatit trei retete pe baza de ricotta: un aperitiv (rulouri de zucchini cu ricotta si seminte de pin), un fel principal (conchiglioni umplute cu ricotta, busuioc si sos de rosii) si un desert (pere caramelizate cu ricotta si iaurt cu mac). Toate gustoase si usor de preparat.

Ca sa raman in spiritul retetelor prezentate in emisiune (inregistrarea o puteti vedea aici), am ales sa pregatesc pentru astazi inca o reteta pe baza de ricotta. La fel de usoara si über tasty (am prieteni bloggeri care sa sustina afirmatia asta).

216-1

Pentru crema de portocale (orange curd) aveti nevoie de:

2 oua mari

2 galbenusuri

50 g zahar

75 ml suc de portocale (2 portocale)

coaja rasa de la o lamaie

coaja rasa de la o portocala

100 g unt, rece, taiat in cubulete

216-2

Cu o noapte inainte (dar se poate si cu 2-3 ore inainte), faceti crema de portocale, ca aceasta sa aiba timp sa se raceasca. Puneti o cana de apa intr-o oala mica si puneti-o la foc mare. Intr-un bol metalic bateti cu un tel ouale si galbenusurile. Incorporati apoi zaharul, sucul de portocale si cojile rase. Dati focul mic, apoi puneti bolul peste oala in care apa fierbe (aveti grija ca apa sa nu atinga fundul bolului). Amestecand continuu, incorporati treptat cubuletele de unt rece pana cand obtineti o compozitie de consistenta unei budinci. Strecurati crema printr-o sita intr-un bol si lasati-o sa se raceasca, apoi dati-o la frigider.

Pentru aproximativ 20 de gogosele aveti nevoie de:

250 g ricotta

un ou, batut

o lingura de zahar

150 g faina

3 linguri de lapte

2 lingurite praf de copt

coaja rasa de la o lamaie

ulei, pentru prajit

Pentru pudrat:

50 g zahar

1-2 lingurite de scortisoara

zahar tos (optional)

216-3

Amestecati toate ingredientele intr-un bol. Intr-un alt bol amestecati zaharul cu scortisoara. Incingeti uleiul intr-o oala adanca. Ungeti o lingura cu ulei, luati cantitati mici din compozitie si puneti-le la prajit in ulei pentru 1-2 minute, pana s-au rumenit usor. Scoateti-le pe o farfurie intinsa pe care ati intins servetele absorbante pentru a scapa de excesul de ulei.

Treceti gogoselele prin amestecul de zahar si scortisoara. Daca doriti, presarati deasupra zahar tos.

Serviti alaturi de crema de portocale.

216-4

Pofta buna!

Pere caramelizate cu ricotta si iaurt cu mac

Vara e inca in toi. Desi temperaturile s-au mai domolit, ma cuprinde o sila atunci cand intru in bucatarie de numa-numa. Si toate astea le pun in seama concediului care se mijeste in zare. In weekend am reusit, totusi, sa fac un efort si sa pregatesc ceva dulce. Texturile usoare si delicate m-au dat pe spate, iar aromele m-au innebunit de-a dreptul.

Pentru un desert in doi aveti nevoie de o para mare, pe care o feliati cat de subtire puteti (va puteti folosi de o mandolina, daca aveti vreuna prin bucatarie). Puneti feliile intr-un vas in care ati amestecat o lingura de miere si sucul de la o jumatate de lamaie si lasati-le acolo pentru cateva minute.

Incingeti o tigaie si topiti in ea un cubulet mic de unt. Puneti feliile de para in tigaie si rumeniti-le cateva minute pe fiecare parte.

Construiti desertul alternand feliile de para cu cateva lingurite de branza ricotta (cam 200 g in total). Serviti cu cateva linguri de iaurt alaturi in care ati presarat putin mac, fulgi de cocos sau bucatele de alune de padure.

Pofta buna!

Paste umplute cu ricotta si sos de rosii

Lovit de ploaia asta care nu mai conteneste si incins de temperatura mincinoasa din termometru m-a lovit asa, dintr-o data, dorul de Italia si de strazile umede din Roma pe care le bateam zi si noapte in cautare de istorie, cultura si niscai bucate pentru umplut stomacul chioraitor. Asa ca am cumparat niste cochilii frumoase, mari si carnoase (le zice conchiglioni pe la magazinele bio) numai bune de umplut cu verdeturi, branzeturi, carneturi sau cine mai stie ce. Si pentru ca m-am tot porcait in ultimele zile, am ales pentru cochiliile mele o umplutura simpla de ricotta stropita din belsug cu sos de rosii dulci si pline de miez.

Am inchegat prima oara sosul: intr-o tigaie am incins vreo 2-3 linguri de ulei de masline cu niscai smicuri de fulgi de chilly ca sa dea zgaibilici la limba. Am mai pus in tigaie si putina sare si doi catei de usturoi si am lasat-o pe foc maxim un minut. Am pravalit apoi peste ele o conserva de rosii trecuta mai intai printr-un blender si le-am mai lasat la foc mic un minut-doua sa se ingroase un pic si sa se lege de gust. Am luat tigaia de pe foc, am dat iama prin sos cu o lingurita si am mai potrivit de niscai sare si piper. Am pus sosul intr-un bol sa se racoreasca si am mai rumenit in tigaie si cateva pitice cherry, pentru textura.

Am scarmanat apoi prin camara dupa oala primita cadou de la prietenii Electrolux si am picurat in ea putin ulei de masline si zeama acrisoara si parfumata de la o jumatate de lamaie.

Intr-un bol am legat 250 g ricotta cremoasa cu un ou batut si un praf de sare. Le-am impreunat apoi cu 100 g cascaval afumat (asta ca sa compensez lipsa de mozarella) ras fin, zeama de la cealalta jumatate de lamaie si moturile de la cateva fire de ceapa verde (substitut pentru chives).

Am pus niste apa cu sare sa bolboroseasca intr-o oala, dupa care am azvarlit pastele in oala (cam 6-7 bucati de caciula) si le-am lasat sa se infoaie usor pret de 9-10 minute, pana cand erau inca usor crocante, al dente cum zice prietenul nostru italian. Am scurs apoi apa si am lasat cochiliile sa se raceasca usor, dupa care le-am dat sa guste din umplutura de branza. Am grupat pastele ca niste mici soldati in oala pana am umplut-o frumos, le-am stropit cu sosul de rosii si am pravalit peste ele piticele rosii rumenite. Am pus capacul si le-am indrumat sa ia calea cuptorului (incins la 180 de grade) cam juma de ora, dupa care am scos capacul si le-am mai lasat pret de un sfert de ceas, sa se rumeneasca bine si pe deasupra.

Dupa ce le-am lasat un pic sa se racoreasca, am pravalit peste ele restul de sfarcuri verzi de ceapa verde (recomand sa faceti asta inainte sa faceti fotografia :)). Am mancat pofticios, sorbind grosolan din bol si ultima farama de sos alaturi de un pahar de vin rosu, tanar si bun (maestrul Madalin mi-a recomandat un Chardonnay 3 hectare 2011 sau o Cramposie selectionata Stirbey).

Sa aveti pofta!

Pere la cuptor cu ricotta si biscuiti

Aseara am primit-o in vizita pe Mihaela. Pentru cine nu stie, Mihaela e insarcinata in 4 luni si pana acum se pare ca o sa aibe un baietel. Totusi faptul ca e insarcinata nu a impiedicat-o sa faca niste urmariri Fast & Furious style cu Miruna prin sufragerie. Dar sa nu ma abat de la scopul acestui post. Aveam ceva mancare gatita prin frigider, dar nu aveam un desert. Asa ca am ales sa fac desertul pe care n-am mai apucat sa-l fac in weekend.

Pentru 3 portii am injumatatit 4 pere coapte, le-am scos samburii cu ajutorul unei lingurite si am umplut golul ramas cu branza ricotta (vreo 70 de grame, cred). Apoi peste fiecare para am presarat putina scortisoara si am picurat putina miere. Am pus perele intr-o tava cu hartie de copt si le-am dat la cuptorul preincalzit la 170 de grade pentru 8-10 minute.

In timpul asta am sfaramat cativa biscuiti cu nuca (ar fi fost de preferat niste amaretto). Am scos tava din cuptor pentru un minut, cat sa presar biscuitii, dupa care a luat iar calea cuptorului pentru 6-8 minute pana ce perele s-au inmuiat iar biscuitii au fost aramii. Am scos perele din cuptor si le-am lasat sa se raceasca. Inainte de a le servi le-am mai picurat cu putina miere. Au fost exceptionale. Mihaela s-a declarat foarte multumita si cred ca la fel a fost si baietelul ei.

Pofta buna!

Later edit: Au fost asa de bune ca a doua zi Elena m-a pus sa mai fac inca un rand.