In vizita la noul Four Seasons

Saptamana trecuta, la invitatia lui Cristi Roman (fondatorul si project-managerul Saptamanii Restaurantelor), am trecut pragul noului restaurant libanez Four Seasons deschis pe Calea Dorobantilor la nr. 177. M-am alaturat astfel celor cinci fete cucuiete (Andie, Catalina, Andreea, Monica si Cristina) in ceea ce pot numi acum „festin libanez de clasa”.

01

Restaurantului este aranjat fin, cu dichis si cu atentie la detalii. Tonuri calme de alb si bej, mobilier simplu si cochet, decoratiuni cu accente orientale, toate sunt facute sa te atraga inauntru. Restaurantul e impartit pe doua etaje: la parter stau nefumatorii (care pot arunca cate un ochi la bucatar, gratie unui geam ce da spre bucatarie), iar cei mai viciosi dintre noi se pot bucura de etajul superior, acolo unde exista si un balcon mic, gandit ca un spatiu extrem de intim.

02

03

04

Intrucat este vara, am avut placerea de a sta la terasa amenajata in fata restaurantului. Inconjurati de ghivece de flori, muzica traditionala extrem de discreta si separati de o fereastra de vuietul strazii am asteptat ca bucatarul sa ne loveasca cu ce avea mai bun.

05

06

Am inceput usor cu cateva pateuri (sambusek) cu branza si spanac, foarte bune. Insa nici nu banuiam ce avea sa urmeze. Bucatarul (despre care am inteles ca este adus din Beirut) a trimis spre noi ce avea mai bun. In scurt timp masa s-a umplut: humus cu seminte de pin, moutabal, baba ghanuj, salata tabbule alaturi de bucati de lipii calde, presarate cu seminte de susan.

07

08

Au urmat arais de vita, macanek (carnaciori de berbecut in sos de rodii), falafel, salata fatoush, ficaciori de pui in sos de rodii si niste rulouri cu halloumi to-die-for. Gatite excelent, prezentate foarte frumos si cu arome diferite ce dezvaluiau buna cunoastere a bucatariei arabesti. Toate acestea, alaturate unui rose sec, usor fructat, ne-au convins ca am venit in locul potrivit.

09

10

11

Desert? Desigur! Noapte de Beirut, o crema de lapte cu esenta de flori de trandafir, banane, kiwi si piersici, putina miere si nuca, usor si cu arome discrete, perfect pentru inchiderea unei mese.

12

Serviciul a fost foarte bun. Mi-a placut sa vad chelneri care stiu ce pun pe masa si fac si recomandari legate de garnituri sau vinuri.

13

Verdictul e usor de intuit. Noul Four Seasons e un restaurant foarte bun, cu o bucatarie simpla ce respecta radacinile libaneze, plina de arome care pot convinge usor orice sceptic, fie el un simplu client sau un critic culinar. Preturile sunt decente avand in vedere locatia, serviciul bun, accesul usor. Nu o sa va mint: o sa ma intorc in curand.

Nota: Toate fotografiile din aceasta postare apartin Catalinei.

Anunțuri

Siegfried – das deutsch brauerei

In urma cu o luna de zile asistam la deschiderea terasei de la Siegfried. Si pentru ca cei de acolo vor sa ne asigure ca fac totul ca la carte (a se citi ca in Germania) am primit o noua invitatie sa verificam ca totul e cat mai apropiat de retetele germane in ceea ce priveste mancarea, bautura, atmosfera.

Asa ca intr-o zi cu meci (Campionatul Mondial era in plina desfasurare), ne-am alaturat „echipei” Easy Peasy si Anei sa testam ce are Siegfried mai bun.

01

Am inceput sa testarea cu cativa covrigi si cateva dipuri sarate, perfecte pentru berea de alaturi. Am incercat berea Pils – o bere tip lager facuta dupa o metoda traditionala, la care fermentatia drojdiei dureaza minim trei saptamani. Rece, usor amaruie si putin dulceaga, numai buna pentru covrigii sarati si crocanti de alaturi.

02

N-am apucam sa rasuflam ca masa s-a umplut rapid:

– coaste de porc (din ce am inteles, e o reteta veche prin care sunt marinate intr-un bait pentru 24 de ore) cu chipsuri de cartofi si doua sosuri,
03

– carnati cu cascaval inveliti in bacon, alaturi de o salata de varza murata

04

si, la sfarsit, vedeta berariei, produsul cel mai promovat si (pe buna dreptate) mai bun din arsenalul Siegfried: das ciolan. Stiu din surse sigure ca s-au facut foarte multe incercari pentru a ajunge la acest produs final, asa ca incercati-l fara nici un dubiu. E cel mai bun din Bucuresti.

05

A mers perfect cu berea Weizen – usor mai amaruie si cu o usoara aroma de paine si alaturi de orchestra berariei ce face atmosfera cu cantece specific germane.

06

Cu regret am declarat cu totii ca desertul sa-l servim cu prima ocazie cu care ne vom reintoarce in ceea ce a devenit beraria noastra favorita. Si ca sa nu uitati si voi, retineti adresa asta pentru data viitoare cand vreti sa iesiti in oras: Sos. Orhideelor 19.

Cheers!

FoodPanda

Ni s-a intamplat fiecaruia din noi – cativa prieteni deja in living, berile pe masa, iar in  frigider este… frig. Ce sa faci, ce sa comanzi? Sigur, optiunea cea mai fireasca ar fi pizza, ca doar toata lumea iubeste pizza. Dar de ce nu ceva chinezesc? Sau libanez? De ce nu chiar vegetarian?
Toate optiunile sunt disponibile simplu si usor pe FoodPanda, un site director ce gestioneaza livrarea la domiciliu in functie de zona in care locuiti. Doar introduceti adresa si vi se afiseaza restaurantele din zona ce va pot livra la domiciliu.
Iar de aici puteti sorta dupa felul bucatariilor ce va intereseaza (lista e foarte generoasa) si chiar intervalul de pret in care doriti sa va incadrati.

foodpanda

Mai exista, desigur, si cazul in care vreti ca mancarea sa va astepte deja acasa. Nimic mai simplu! Cu aplicatia pentru mobil sunteti ca si rezolvati.

Turism la cote inalte. La Vila Leonida.

Inainte de toate, satisfaceti-mi curiozitatea raspunzandu-mi la o intrebare: cand va planificati o excursie in tara care sunt factorii care va determina alegerea unui hotel sau o pensiune anume?

Personal, am studiat un pic situatia si (sub semnul subiectivitatii) am conchis ca factorii sunt urmatorii (nu neaparat in ordinea asta):
– locatia: cu totii ne dorim o locatie departe de soselele principale ale localitatii, care aduc cu ele zgomot de masini si poluare; de asemenea (in ciuda unor oarecare contradictii cu afirmatia tocmai enuntata), cu totii vrem sa fim aproape de punctele de interest ale statiunii respective;
– curatenia: need i say more?
– mancarea: ca si clienti, ne dorim sa mancam bine, de preferat cat mai diferentiat, mancare gatita din ingrediente cat mai bune cu putinta;
– pretul: este de asemenea, unul din factorii cheie (mai ales in Romania) pentru alegerea unui loc de cazare. Vrem cu totii sa platim banii potriviti pentru serviciile oferite.
– serviciile: orice servicii disponibile (parcare, meniu pentru copii, piscina etc., doar ca sa enumer cateva) ne duc la un nivel mai mare de confort (si, pana la urma, asta cautam, nu-i asa?)
– as mai adauga ca factori (la fel de importanti, dar trecuti cu vederea de multi dintre noi): ospitalitatea, profesionalismul personalului, dar si conexiunea unitatii de cazare cu locatia unde este amplasata.

Am avut in vedere totii factorii de mai sus (chiar si cei secundari) weekend-ul trecut, cand alaturi de alti bloggeri de food si travel am acceptat invitatia celor de la Vila Leonida de a petrece doua zile in Poiana Tapului.

01

Amplasata in vechiul cartier Zamora, Vila Leonida e pozitionata intr-o locatie excelenta, foarte linistita si cu o vedere splendida spre masivul Caraiman. Gazdele noastre au tinut sa pastreze stilul original interbelic al constructiei, astfel ca regasim in arhitectura vilei elemente brancovenesti, bizantine, usi masive din lemn sau placaje de piatra naturala.

02

Camerele sunt mari, luminoase si bine impartite. Curatenia e la loc de cinste, iar amenajarile si facilitatile oferite te fac sa te simti ca acasa.

03

04

In ceea ce priveste mancarea, am fost cu totii niste privilegiati. In parteneriat cu Casa de Vinuri Cotnari, gazdele noastre ne-au surprins la modul cel mai placut cu preparatele oferite spre incantarea papilelor.

05

Festinul a debutat cu doua aperitive inspirate – mini tarte cu icre si lime, mousse orange si o transa de vitel cu jeleu din vin rosu, servit alaturi de Jardin delice (cateva legume tinere legate cu putina smantana si sos béchamel).

06

Antreurile ne-au starnit curiozitatea si ne-au facut extrem de atenti la ce va urma. Raspunsul a fost unul pe masura asteptarilor: specialitatea casei – berbecut, cartofi rumeni si cateva fasii de ardei copt si vitel la cuptor (cu o glazura foarte buna de seminte de coriandru si miere de mana) si ciuperci de padure (prea putin asezonate pentru gustul meu).

07

Seara s-a strecurat pe nestiute. Incantati de descrierile somelierului Stefan Timofti (fiul celebrului Marian Timofti) ce ne turna in pahare vinuri mestesugite si in urechi vorbe frumoase si dulci.

08

Totusi, nu la fel de dulci ca desertul care pe mine m-a cucerit tortul casei (crema de ciocolata, nuci caramelizate, portocala confiata), servit cu cateva afine alaturi. Intre timp, am facut si rost de reteta, asa ca o sa-l reproduc in curand.

09

Ne-am delectat privind si ascultand povesti din perioada interbelica, obiceiuri si lucruri la moda in acea perioada, dar si meniuri ale casei regale. Am aflat povestea familiei Leonida si despre membrii ei marcanti, ce si-au lasat amprenta in istorie.

10

Si totusi seara nu se terminase. Afara ne asteptau cateva platouri cu branzeturi, fructe si nuci, cateva sticle de sampanie si un foc de tabara.

11

Am fost nevoiti sa ne retragem mai devreme pentru a o culca pe Miruna, dar am inteles ca s-a stat la taifasuri pana inspre miezul noptii.

Am plecat a doua zi, placut impresionat de calitatea serviciilor, de profesionalismul si pasiunea pe care gazdele noastre o pun in afacerea lor.

12

Pe curand, prieteni!

10.000 pentru copii

Am ales sa aman postarea de astazi pentru ceva mult mai important. E vorba de ajutorul pe care noi, bloggerii ce activam in domeniul culinar, dar si voi, cititorii nostri il putem aduce celor cu o situatie materiala mai delicata. Si ma refer aici in special la copiii cu sanse mai mici la o educatie sau o situatie mai buna.

Doi prieteni de-ai mei, Cristi si Andie, ajutati de Dana, au avut aceasta initiativa fantastica – sa stranga pana pe 15 decembrie suma de 10.000 de lei pentru a contribui la trei proiecte de ajutorare dedicate copiilor. Gasiti detalii in linkurile fiecaruia.

sursa foto
sursa foto

Share the love, implicati-va!

Si nu uitati sa donati.

Va multumesc!